« Si n’hè andatu Vincent Ciccada » – Corsica Nazione #Corse

(Corsicainfurmazione.org, Publié le 8 mai 2025) Ancien élu de Corsica Nazione en 1992, il participera au nom du groupe aux discussions de Matignon en 2000. Ardant défenseur de sa terre, il avait depuis les années 80 militer au sein de diverses associations écologiques (I Verdi Corsi, Le Garde).

Soutien aux prisonniers politiques, combat pour la langue Corse, lutte institutionnelle, il aura été de tous les combats.

(Alta Frequenza) Vincent Ciccada est décédé. Militant nationaliste de sensibilité écologiste, il avait été élu conseiller territorial sur la liste Corsica Nazione, lors du scrutin de 1992. Il était jusqu’ à ce jour conseiller municipal de Grussetu. Passionné de langue et culture corses, il était l’un des fondateurs de la radio Frequenza Nostra.

Associu di i Parenti Corsi · Si n’hè andatu Vincentu Ciccada fù u patriottu di sempri, è duranti anni aghju spartutu cù idda i banchi di u CESECC induva raprisintava l’associi di l’ambienti, dopu essa statu elettu à l’assemblea di Corsica. Fù sempri ingaghjatu à prò di a Corsica, di a so lingua, a so cultura è di l’ambienti. A nomu di l’associu prisentu tutti i me parti à tutti i soi. Ch’iddu rupusessi in santa paci.

Core in Fronte · Vincent Ciccada hè mortu. Patriottu corsu, militente naziunalistu è eculugistu era un omu arradicatu à a terra di Corsica, à u so populu è a so lingua. In u mondu associativu era un fundadore, impegnatu in u ghjurnale « U Taravu » è a radio « Frequenza Nostra ». U so ingagiamentu in a lotta l’avia purtatu à esse un elettu di u Muvimentu Naziunale è l’Assemblea di Corsica da u 1998 à u 2004. Core in Fronte face e so parte di dolu à a so famiglia. Ch’ellu ripusessi in pace.

Jean-Guy Talamoni · Si n’hè andatu un militante di a causa corsa, Un patriottu, U omu di bè, Un amicu. Ch’ellu riposi in pace. Duleanze sincere à a so famiglia.

Fà Populu Inseme · Si n’hè andatu Vincent Ciccada. Cunsiglieru à l’Assemblea di Corsica trà u 1998 è u 2004, militanti naziunalistu, culturali, assuciativu, era dinò cunsiglieru municipali di u so paesi di Grussetu è Prugna. L’eletti di u gruppu Fà Populu Inseme prisentani i so cundulienzi afflitti à a so famidda è à tutti i soi.

Partitu Femu a Corsica · Vincent Ciccada si n’hè andatu à l’altru mondu. Militanti naziunalistu, passiunatu di lingua è cultura corsa, elettu « Corsica Nazione » à l’Assemblea di Corsica da u 1998 à u 2004, cunsiglieru municipali di Grussettu è Prugna, Vincent hè dinò u babbu di a radiu « Frequenza nostra » à I Salini in Aiacciu. Tinaremu u ricordu vivu d’un omu impignatu à u serviziu di a Corsica, primurosu di a so terra è di a so ghjenti. À i soi tutti, Femu a Corsica prisenta i so cunduglianzi afflitti. Ch’eddu riposi in Santa Paci.

Le GARDE · Vincent Ciccada s’est éteint la nuit dernière. C’est avec une immense tristesse que nous saluons ce militant connu et reconnu dans le milieu associatif, il faisait l’unanimité sur le plan humain. Le Garde salue son ancien Président et partage la peine de sa famille et de ses amis en ce moment de deuil.

—*

Quelques dates : 

Dans les années 80, la mouvance écologiste s’est organisée dans l’Hexagone pour se structurer au sein des Verts. En Corse elle était surtout représentée par nombre d’associations (Garde…). En 1988, dans le sillage du Comité anti-Vazziu, sont apparus I Verdi Corsi (Norbert Laredo, Vincent Ciccada et autres).

En 1992, au soir du second tour, il est élu au sein de CORSICA NAZIONE à l’Assemblée de corse.

ListeCorsicaNazioneMars1992

7 élus Corsica nazione:
Edmond Simeoni
Jean Biancucci
Pierre Poggioli
Jean-Guy Talamoni
Norbert Laredo
François Alfonsi
Vincent Ciccadda

Le 19 JANVIER 1997 : Assemblée générale DI I VERDI CORSI, élu au nouveau bureau, FRANCOISE BEGUE TRAMONI, FRANCOIS BUTEAU, VINCENT CICCADA, SERGE GUARDIOLA, MARIE ANTOINETTE GUERRINI, NORBERT LAREDO.I VERDI CORSI dénoncent les agissements des policiers lors des rafles anti nationalistes de A CUNCOLTA NAZIUNALISTA.

En 1999, Vincent Ciccada pour Corsica Nazione rappelle :  » Le respect de la vie est à mettre au plus haut de l’échelle ».

Le 28 juillet 2000, lors des Accords de Matignon, Avec Corsica Nazione il vote pour « les propositions de réformes à caractère institutionnel, économique et fiscal concernant le statut de la Corse présentées par le Gouvernement à la suite des travaux du groupe de Matignon associant les élus de la Corse et les représentants du Gouvernement ».

Lors de cette séance, Vincent Ciccada intervient : 

Groupe  » Corsica Nazione «  Eiu credu chì u tempu chì hè statu utilizatu da Corsica Nazione ùn viaghja micca al dilà di cio ch’aviamu drittu, credu chì d’altri gruppi hanu utilizatu più di u so tempu. Allora, u me amicu Ghjuvanguidu hà dittu stamane ch’ellu hè statu ublicatu di parlà in francesu per chì i ghjurnalisti parigini possini capisce, è sopratuttu pà rispettu par eddi. Rigretu ch’edd’ùn ci fussi micca manera di traduce cio ch’è no dimu in a nostra lingua parchì credu chì si a traduzzioni era fatta, mori quì parlarianu corsu. Diciaraghju chì quiddii chì sò qui, in sa sala – chì ascoltani par ripurtà à u Guvernu cio che no dimu – elli capiscini è traducini subitamente cio che no dimu per u Guvernu. I me cumpagni di Corsica Nazione hanu dittu a pusizione di u nostru muvimentu annantu à u scrittu di u Guvernu è ùn aghju niente ad aghjustà. Vularia ghjustu dì chì a ghjurnata di u 10 marzu scorsu avia cuntrariatu mori figlioli di sta terra. Ancu quì, in sta sala, certi si dumandavanu s’eddi avianu fattu a scelta bona. A u mese di dicembri di u 99, quandu u Prima Ministru hà dittu ch’eddu vulia discorre cù l’eletti di a Corsica è hà ricunnisciutu chì u prublema corsu era puliticu, mori quì ùn erani micca cunvinti. Dipoi u 20 lugliu hè tuttu u Guvernu francesu chì ricunnosce stu fattu puliticu. Ancu u Ministru di l’Internu, ch’ùn accetta micca u cambiamentu, ùn dici più chì in Corsica basta a riprissioni par sottumetti à tuttu u mondu senza inchietassi s’eddu ci hè u travagliu pà i ghjovani o si tuttu u mondu manghja à a so fame. Po darsi chì i Corsi chì sò à u Guvernu ci sò par qualcosa. Oghje, credu chì una grossa maghjurità di l’eletti è di u populu corsu ricunnosce stu fattu impurtante. Par noi, naziunalsti, ùn hè ancu una vittoria ma hè quantunque una gioia. Aghjusteraghju chì ùn ne vulemu à nimu, ne à l’omini, ne a i partiti pulitichi. Mi pare ch’edda ùn fussi micca listessa ind’è tutti l’eletti chì sò in sta sala. Aghju avutu l’impressione ch’eddu ci hè una certa animosità, ancu una certa stizza, è hè un piccatu. Diciaraghju listessa chì u sacrifiziu di i naziunalisti è di quiddi chì si sò arruvinati hà servutu à qualcosa. Hè grazia à eddi si a Corsica ùn hè micca inturniata di béton, sò eddi chì hanu impiditu a Mafia d’aruvinà tutta a Corsica cum’è l’hanu arruvinatu l’sula di Cavaddu è mori costi d’altri nazioni. Hè par quissa chì i Corsi chì sò in prighjò per fatti pulitichi divarianu riceva u nostru rispettu. Pudariamu dumandà chì u so sacrifiziu possi esse presu in contu pà a ghjustizia. In a lotta di i naziunalisti ci hè parechji tempi. Ci hè stata l’epica di a cuntestazioni per fà piglià cuscenza à u populu di u bisognu di cambià a manera di fà in st’isula chì hà tuttu ciò ch’eddu ci voli par sviluppassi. Dipoi qualchi anni, hè l’epica di e pruposte. Ùn aghju micca da davvi oghje u nostru prugramma per sviluppà a Corsica, saria sicuramenti troppu longu è ùn hè micca l’ora. Vularia quantunque dì ghjustu un affari, dì chì a leghje ditta  » littoral « , sapemu ciò ch’eddu ci vol’ di fà per ch’edda servi à u sviluppu di a Corsica, à u mumentu vulsutu ci spiegaremu. Ma, quantunque, oghje ci faci piaceri di cunstatà chì parechje di i nostri pruposti sò ripresi par l’altri, ùn ci dispiace mancu stampa, hè prova chì u muvimentu naziunalistu hè cumpostu d’omi è di donni chi sani ciò ch’eddi dicini, travagliani par mette a Corsica in una Auropa di i populi. L’avanzata che no avemu da avè quistannu forze ci permetterà d’esse noi stessi. Par chì a Corsica vinci, ci vulerà che no travaglimu tutti inseme è che no cuntinuessimu à battecci per avanzà. Quand’è no semu in faccia à a Guvernu, ci voli che no perdimu u cumpurtamentu di u culunizatu, ci voli che no pensimu à l’interessu di a Corsica è di u so populu è ùn ci hè bisognu di pinsà à a Francia perche sò più numarosi che noi è più maiò che noi è ùn hani micca bisognu di noi. A sapeti tutti chì i Corsi volini travaglià in pace, volini sviluppà u so paesi à so manera. Ù volini micca un sviluppu impostu da a ghjenti chì campa in Parigi o à Belfort, è micca sempri in bona salute, à u lume di ciò che no chjamemu i  » néons « . Forze ùn ci sarà più bisognu chì i nostri ghjovani s’arruvinessini per pudè campà corsi, in paci annantu à a so terra. U prublema corsu hè puliticu, hè ricunnisciutu par i corsi, i so eletti è u Guvernu ; avale ci vole ch’eddu fussi ricunnisciurtu par u Statu Francesu. Ci voli chì u Prisidenti di a Republica dicessi ch’ellu ci vole à cambià u statutu di a Corsica. Allora, quandu i Corsi puderani dicidi di u so avvene, i naziunalisti sarani pronti à piglià a so parti di u travagliu è di e rispunsabilità par guvernà a Corsica.

Ghjurnate Internaziunale 2002

En décembre 2006, il participe à la conférence débat de Corsica Nazione Indipendente « Tarra Corsa à i corsi.

Aux Ghjurnate di Corti de 2011, Vincent Ciccada (Collectif Loi Littoral) était présent lors du débat pour une « Solution politique ».

En 2013 Vincent Ciccada, ancien élu de Corsica Nazione, tout comme Gérard Romiti, a lui aussi été récompensé par une haute distinction de l’Etat et lui apporte son soutien.

En 2015, Alors représentant des associations de protection de l’environnement au Conseil, il avait soutenu la campagne Amnistia de l’Associu Sulidarità en juillet 2015.

. . A l'accorta annant'à Google Infurmazione For Latest Updates Follow us on Google News Nos dernière informations sur Google Actus

Produit CORSU E RIBELLU

bandeauribelluteeshirt (1)

Produits à partir de 13e

error: