(Corsicainfurmazione.org, Unità Naziunale, Publié le 29 juillet 2026)Dans une question orale déposée à l’Assemblée de Corse, Marie-Claude Branca, au nom de Core in Fronte, propose d’engager une réflexion sur la création d’un calendrier mémoriel corse, fondé sur les grandes dates de l’histoire nationale de la Corse plutôt que sur les commémorations imposées par l’État français.
Le mouvement estime que le 14 juillet, célébré comme fête nationale française, occulte un événement majeur de l’histoire corse : le 14 juillet 1755, date à laquelle Pasquale Paoli fut proclamé Général de la Nation par la Cunsulta de Sant’Antone di Casabianca, au début de la période d’indépendance et de la mise en œuvre de la Constitution corse.
Core in Fronte rappelle que la Festa di a Nazione, célébrée le 8 décembre, est déjà reconnue par les institutions corses. Le groupe considère qu’un 14 juillet corse permettrait de poursuivre la construction d’une mémoire nationale et d’un calendrier propre au pays.
Estimant que la Collectivité de Corse peut agir dans le cadre de ses compétences réglementaires, notamment par le dialogue social et l’organisation de son fonctionnement interne, Core in Fronte demande si l’exécutif entend continuer à suivre exclusivement le calendrier commémoratif français ou s’il souhaite faire vivre officiellement les grandes dates, les figures historiques et les fondements de la nation corse.
Jean Robert Balzano

La question orale déposée par Mme Marie-Claude BRANCA au nom du groupe « Core in Fronte » OBJET : DUMANDA À BOCCA PÀ UN 14 DI LUDDU PAISANU IN CORSICA
Sgiò prisidenti. Ogni annu si fistighjighja in Corsica u 14 di luddu sicondu u rumanzu storicu francesu. Stu 14 di lugliu di u 1789 veni d’un trattamentu stituziunali francesu. Donni è omini di U Riacquistu è difinditori di a noscia storia è di a noscia cultura, ùn poni micca cuncipì chi a presa di a Bastille sguassi un antru evinimentu di a noscia storia. Si tratta di un mumentu pricisu di u periudu d’indipindenza di a Corsica è di a missa in ballu di a so custituzioni ripublicana. Tra a bandera francesa, simbulu d’occupazioni, è a bandera corsa simbulu di spannamentu naziunali è di libertà, a noscia scelta hè prestu fatta. U 14 di luddu di u 1755, Pasquali Paoli hè pruclamatu Ginirali Capu di a Nazioni da a Cunsulta di Sant’Antonu di Casabianca. Comu pà l’ottu di dicembri, Festa di a Nazioni Corsa, cunsacrata di manera stituziunali da a noscia cullittività è da tutta a Corsica, u 14 di luddu dumanda dinò chì stu mumentu sighi rispittatu in u nosciu paesu . À listessu tempu, parmittaria di custruiscia u nosciu calindariu in u spiritu di u riacquistu. St’opara avaria pussutu essa miss’in ballu dapoi a vittoria di a maghjurità patriottica, da u 2015 sin’à oghji. Ancu si par avali ùn avemu u puteri lighjislativu da fà stu travaddu, chì ùn si pò mudificà né u codici ginirali di a funzioni publica né u codici di u travaddu, nudda ùn c’impidisci d’usà di u nosciu puteri rigulamentariu, puliticu pà urganizà a vita di i nosci stituzioni. Si pò metta in piazza nant’à a basa di u dialogu suciali è di u vuluntariatu. Com’è avemu fattu a scelta di a cuufficialità di fattu pà a lingua corsa, pudemu fà a scelta d’una ricunniscenza di fattu di a noscia mimoria naziunali. Nudda ùn ci impedisci di fà campà, da avali, i mumenti fundatori di a Nazioni corsa à traversu u nosciu calindariu. U Riacquistu passa dinò pà i lochi, i figuri maiò di a Nazioni corsa è pà i dati chì ci hani fattu populu. Allora vi dumandemu si a Cullettività di Corsica s’hà da accuntintà di u calindariu mimuriali impostu da u Statu francesu, o voli dinò custruì u so calindariu paisanu, fendu campà è tramandendu i mumenti maiò chì hani fundatu a Nazioni corsa, i so parsunaghji è a so cuscenza storica ? Vi ringraziemu .
