Si n’hè andatu Dumè bianchi, « fratellu di tante lotte pà a difesa di u populu corsu »

(Corsicainfurmazione.org, Unità Naziunale, Publié le 21 novembre 2025) Dominique Bianchi, figure historique du nationalisme corse, est décédé à 77 ans.

Militant dès les années 1970, il a d’abord appartenu à l’UPC avant d’être impliqué dans l’affaire Bastelica-Fesch en 1980, pour laquelle il fut condamné puis amnistié. Il rejoint ensuite A CCN et le FLNC tout en menant une carrière d’enseignant et syndicaliste. Cofondateur du MPA en 1990, il sera plusieurs fois élu à l’Assemblée de Corse jusqu’en 1998. Il deviendra ensuite maire de Villanova et vice-président de la CAPA, avant de se retirer de la vie politique.

Février 1981 : Après que la Cour de sûreté de l’État a condamné quinze militants corses dans l’affaire Bastelica-Fesch, une série d’environ quarante attentats à l’explosif a été commise dans la nuit du 11 au 12 février en Corse. La Cour, composée de magistrats civils et militaires, a prononcé des peines allant de quatre ans d’emprisonnement à des peines avec sursis, en reconnaissant des circonstances atténuantes aux accusés. Aucune manifestation n’a suivi la décision. Quelques heures plus tard, une “nuit bleue” — attribuée au FLNC, bien que non revendiquée — a touché l’île : des explosions ont visé des bâtiments publics, des banques, des commerces et des résidences secondaires, notamment à Ajaccio. Les charges de plastic ont causé des dégâts matériels importants mais aucune victime. L’ampleur de ces actions dépasse celle d’une précédente série d’attentats en 1978. La Cour, présidée par M. Claude Allaer, a condamné MM. Marcel Lorenzoni, Dominique Bianchi et Paul Cortinchi à quatre ans d’emprisonnement, MM. Christian Lorenzoni et Gilbert Casanova à deux ans de la même peine, MM. Auguste-Marc Tirroloni à dix-huit mois, Lisu Fazi à un an et Michel Polini à un an dont deux mois avec sursis. Ces huit militants corses sont détenus depuis la fin des événements de Bastelica et d’Ajaccio au mois de janvier 1980. Les sept autres militants qui ont comparu libres sont condamnés à des peines assorties du sursis qui leur laissent la liberté.

Ci-dessous, les photos archives des Ghjurnate Internaziunale en 1987

Le 28 février 1988 –  Le RAID interpelle Jean André Orsoni recherché depuis 84. Deux enseignants et leurs épouses sont aussi interpellés dans une villa près d’Ajaccio. L’un d’eux, Dominique Bianchi, militant du FLNC Secteur V, et Secrétaire général SCI.

31 janvier 1989 – Aiacciu : A Risposta veut « Des actes ! » – Michel Artily, Muriel Pantalacci et Dumè Bianchi.

Courant 89 ; Démission d’élu à l’Assemblée de Pierre Poggioli, ainsi que celle du mouvement A Cuncolta. Elu sur la liste Avvena Corsu, après sa démission, Dominique Bianchi le remplace.

En 1990, une nouvelle scission eut lieu au sein du FLNC. Alain Orsoni démissionna de Cuncolta, ainsi qu’Yves Stella, Dominique Bianchi, José Pietri, Léo Battesti, Jean-Louis Antonelli et Gilbert Casanova (qui devint président de la Chambre de commerce de Corse du Sud), et fonda le Mouvement pour l’autodétermination (MPA).

Le 12 mai 1991 : le MPA tient son Congrès constitutif à Corti. Dumè Bianchi est élu Secrétaire général. Le MPA appelle à la constitution d’un «Front démocratique» regroupant les forces de progrès au-delà du mouvement nationaliste. Mais il annonce aller, seul, aux élections de 92.

1992 : Le MPA obtient quatre élus aux élections territoriales de 1992: Dominique Bianchi, président du groupe.

4 élus MPA :
Alain Orsoni
Léo Battesti
Bellagamba Marie-Josée
Dr Dominique Buresi

Alain Orsoni (invalidé, ayant dépassé les limites fixées par la loi concernant le financement de la campagne électorale) et Léo Battesti cèderont leurs places à Dumé Bianchi et à Michel Moretti

Le 22 MARS et 29 MARS 1992 : Liste M.P.A : ALAIN ORSONI, LEO BATTESTI, DOMINIQUE BIANCHI, DOMINIQUE BURESI, JEAN PAUL CALENDINI, MARIE JOSE BELLAGAMBA, MICHEL MORETTI, ALEXANDRE GABRIELLI, TONY FIESCHI, PIERRE MAUSHART, HENRI BONA, MARC PAPI, MARIE FRANCOISE DUSSOL, ALAIN DI MEGLIO, JEAN PAUL CALENDINI, ANTOINE SOLLACARO, FRANCOIS LECA, PIERRE LOUIS GUERRINI, JOËLLE TITRANT SUZZONI, CHARLES RAFFALLI, JACQUES MARCELLESI, FRANCOIS PANTALACCI, FRANCOIS CAVIGLIOLI, JULES PIERRE LECA, JEAN BAPTISTE GRIMALDI, JEAN CLAUDE VERSINI, FRANCOIS XAVIER PROSPERI, PIERRE CARCARY, ANTOINE ANTONA, F MARIE BERETTI, DOMINIQUE FABRIZY, GILBERT CASANOVA, VANINA LE BOMIN, PIERROT GRISCELLI, JOSE LAMBERTI, PIERRE SAVELLI, MARIE ANGE GERONIMI, PAUL COTI, LUCIEN CASANOVA, ANDRE SIMONETTI, JACQUES PAOLI, PASCAL MUCCHIELLI, P NOËL GIUDICELLI, FELIX ZONZA, ADDY ORSONI, XAVIER LUCIANI, JEAN VESPERINI, PIERRE BERETTI, ALBERT TOMASI, YVES STELLA, CHRISTIAN BERFINI.

Automne 1996 : Dominique Bianchi répond aux questions des journalistes de FR3Corse.

1997 : Assemblée de Corse : Le renouvellement des deux vice-présidents entraîne l’élection de Dominique Bianchi du MPA au titre de 2ème vice-président, après une erreur des élus de la Majorité. Le président JP de Rocca Serra n’entérine pas le vote.Un second membre de la majorité est élu.Le MPA porte l’affaire devant le Tribunal administratif. Celui-ci, malgré les faits, donnera raison à la Majorité, une décision sans importance car intervenant à quelques semaines des élections de mars 98.

1997 : Dans une interview à Corse-matin, Dominique Bianchi, Secrétaire général MPA, élu CTC, espère une fusion «des nationalismes démocratiques» au sein d’un mouvement à tendances. Il se déclare favorable, confirmant qu’ils ont bien eu lieu, à des contacts avec A Cuncolta pour «la survie du nationalisme».

Le 12 décembre 1997 :  Dominique Bianchi, élu MPA, Secrétaire général adjoint, démissionne des instances du MPA.

Le 23 février 2022 : Dans une publication, Dumè Bianchi s’exprime au sujet du capitaine Pierre Bertolini qui a été décoré de la Grand’croix de la Légion d’honneur. En Corse, cette distinction n’a pas laissé la famille nationaliste indifférente : « Je tiens à adresser mes plus sincères félicitations au commandant Bertolini pour sa grand croix de la légion d’honneur, pour services rendus à sa mère patrie, la france. Après l’Indochine et l’Algérie, il fut nommé par le préfet Riolacci et un certain nombre de chefs de clan « général en chef de FRANCIA et du SAC pour la campagne de Corse »… A 98 ans passés, on peut constater que la barbouzerie conserve… Le dimanche 6 janvier 1980, avec mes amis, nous avons arrêté le « général Bertolini » à Bastelica, alors qu’il allait commettre un enlèvement et un meurtre au nom de la france. Nous avons agi en tant que patriotes pour servir notre mère patrie la Corse qui n’est évidemment pas celle de Bertolini. Comme d’habitude en Corse, la france a employé de très gros moyens pour sauver « le soldat Bertolini ». Une véritable armada a débarqué à Bastelica : hélicoptères, canons (!), et des centaines de gendarmes parachutistes. Après un bref séjour à l’hôpital du Val de Grâce à Paris, « le général Bertolini » est ressorti libre… Pendant ce temps, 46 patriotes corses prenaient le chemin des prisons de Fresnes, la Santé ou Fleury Mérogis ! Il me reste à souhaiter… longue vie au nouveau « grand croix », mais vous me permettrez d’avoir une pensée très émue pour les deux victimes innocentes tuées à Aiacciu par des policiers jamais condamnés, et pour des amis très chers qui ne sont plus là : Paulu CORTINCHI et Marcellu LORENZONI ». Dumè BIANCHI

Les communiqués, les hommages et la revue de presse.

PNC – Partitu di a Nazione Corsa · 𝗔̀ 𝗗𝘂𝗺𝗲̀ 𝗕𝗶𝗮𝗻𝗰𝗵𝗶 Sta sera a Corsica pienghje a morte d’un patriottu di prima trinca è prega per Dumè Bianchi chì si n’hè andatu oghje à l’eternu. Era unu di sti militenti di a Causa Naziunale chì s’eranu impegnati tandu per a ricunniscenza di i diritti d’un Populu. Da l’UPC sin’à u MPA, ùn hà mai cappiatu l’ideale d’emancipazione cullettiva. Prigiuneru puliticu in l’80, cù tant’altri chì s’eranu arritti per palisà l’inghjustizia à l’epica di Bastelica-Fesch, avianu cuntinuatu u so ingagiamentu in e strutture di lotta naziunaliste, per difende di ghjornu è di notte a terra di Corsica. U Partitu di a Nazione Corsa si ricorda di l’Omu di stintu ch’ellu fù, ellu u prufessore di storia è giugraffia vultatu in i so lochi, puntellu maiò di u ricusu di l’ordine culuniale, ellu dinò cunsiglieru territuriale MPA poi merre di u so paese di Villanova. À nome di ciò ch’è no purtemu è di ciò ch’è no pratendimu per a Corsica, purghjimu cun affettu è un rispettu prufondu e nostre cunduglianze afflitte à tutti i soi di A Scagliola, turnendu à rende un’umagiu sulenne à u resistente ch’ellu fù. Avvedeci o Dumè ! Nant’à a strada di st’eternità, à tè u cantu di a libertà di sempre è l’abbracciu di sta tarra.

Jean-Christophe Angelini · La Corse a perdu hier l’un de ses militants les plus engagés. Dumè Bianchi s’en est allé, et avec lui, le parcours de vie d’un homme sincère, en lutte une vie durant pour les droits de notre peuple. Ancien prisonnier politique, dirigeant essentiel du Mouvement national, acteur de son territoire, comme Conseiller territorial puis maire de Villanova, il aura marqué son temps par sa détermination et son sens du devoir. À sa famille et à ses proches, j’adresse mes sincères condoléances et l’expression de notre profond respect. Ch’ellu riposi in Pace.

Petru Antone Tomasi · U muvimentu naziunale hè in dolu. Si n’hè andatu Dumè Bianchi, militante di a causa naziunale, da e prime ore sinu à l’ultimu fiatu. Chì a tarra di Corsica l’accogli in a santa pace.

Josepha Giacometti Piredda · Si n’hè andatu Dumenicu Bianchi militante naziunale di tutte l’ore. Chì a terra corsa li sia lebbia quant’ellu a tenia cara.

Ghjuventù Indipendentista · Vulemu renda oghji, umaghju à un omu di valori Dumè Bianchi. Naziunalistu di prima trinca, elettu à l’assemblea di Corsica, attori maiò in l’affari Bastelica/Fesch, merri di Beddanova, ci sariani tant’altri cosi à dì. Firmarà in a mimoria di i corsi è di a Corsica un omu maiori. Purghjimu i nosci cunduglianzi à tutti i soii. Ch’eddu riposi in santa paci.

Scola Di Cantu · Sin’hè andatu u nostru amicu Dumè Bianchi, militante di sempre. Tenimu à prisentà e nostri cunduglienzi afflite à tutti i soi, à Paul, Pascale, Ghjuvan-Dumè ,Michelle è à Paulu-Micheli è Mathieu alevi di a Scola. In sti ghjorni di dolu, tutti l’atelli di a scola di cantu di sta settimana sarani sarrati. Incù sta partenza, ghjè una volta di più una pagina di a storia naziunale chì si gira. Dumè hà raghjuntu avà à l’eternu tant’altri visi, tant’altri voci cunniscevule à mezu à tutti, tant’altri passi di vita chì purtavanu a fede è l’amore schietu à una terra. Femu chì la nostra andatura cumuna accumpagnessi u so riposu.

APC Associu di i Parenti Corsi · Si n’hè partitu Dumè Bianchi fù u patriottu corsu spatiaux un corsu di stintu è coru chi fù u cumpagnu di lutta di lutta naziunali da l’UPC à Bastelica fesch, da a CCN à u MPA pò cole meri di Villanova. Fù cumpagnu ancu di l’andatura di l’APC cume insignanti. Feci sempri passà l’intaressu di u populu è di a nazioni corsa da prima. A tutta a so famidda l’APC prisenta i so cundulianzi affitti. Firmarà sempris a fiança a no nantu a strada di libartà di u populu è di a nazioni corsa. Riposa in santa paci o dumè insa tarra chi tu amavi tantu. U prisidenti Denis Luciani

Associu Sulidarità · S’hè spentu u nostru amicu è fratellu di lotta Dumè Bianchi era militante puliticu impegnatu per a so terra è u so populu di notte è di ghjornu Ghjè cù un’emuzione tamanta chè no pinsemu à a so famiglia è à tutti i soii. O fratellu, Riposa in Santa Pace.

Voce Naziunale · Hè partutu à l’eternu Dumenicu Bianchi. Militente di a prim’ora u so spiritu, u so curaghju, u so amore per u nostru paese è u so impegnu per l’avvene firma una strada à tene. Hè statu unu di i primi naziunalisti à esse elettu à l’Assemblea di Corsica. Da u FLNC à l’affare di Bastelica/Fesch, hà scrittu, incù d’altri, a storia. In memoria di quellu chì hà fattu di a Lotta di Liberazione Naziunale a so vita. Ch’ellu riposa in Santa Pace.

Core in Fronte · IN MIMORIA DI DUMÈ BIANCHI Dumè Bianchi, militant historique de la lutte pour les droits du peuple corse est décédé. C’est une nouvelle page de notre histoire qui se tourne avec son départ. Dumenicu était avant tout un authentique résistant de la Lutte de Libération Nationale. De l’UPC à la Cuncolta Naziunalista, puis au MPA, de Bastelica-Fesch au FLNC, il n’a jamais cessé de militer pour cette Corse libre à laquelle nous aspirons tous. Malgré la maladie, à laquelle il s’opposait avec ténacité, il savait encore une fois, avec force et dignité, affirmer ses réflexions et conseils à l’égard du Mouvement National qu’il suivait avec une grande attention. U so ingaghjamentu sterà cum’è un esempiu, in a nostra mimoria militente. À a so famiglia è à tutti i soii, Core in Fronte face e so parte afflite di dolu. Dedichemu à Dumè Bianchi st’adasgiu ch’ellu facia soiu : A lotta cuntinueghja! Ch’ellu sia in locu d’eternu riposu. À vedaci o Dumè!

Patriotti in lotta : Collectif d’anciens prisonniers politiques corses · UMAGGIU À DUMENICU BIANCHI A risistenza corsa perdi unu di i so omini di valori. Dumè’ si n’hè andatu à l’eternu. Dumè era unu di sti militanti chi hà datu assai assai à a lotta. Dopu à i so passi in i furmazioni autunumisti, hà sceltu a strada di a lotta di libarazioni naziunali, cuntribuindu à a so crescita. Participarà à a so urganizazioni, à i sò riflissioni, à a so strategia. Sciddarà dinò d’essa unu di i so cumbattanti. Dumè cunusciarà dinò i prighjò francesi, incarciaratu in Pariggi. I militanti di a lotta di libarazioni naziunali ùn ponini ch’arricurdassi di stu suldatu di u Populu Corsu è tenini à unurà a so mimoria. Prisentani à a so famiglia, tutti i so amichi, i so cundulianzi afflitti. Chi Diu ti faci bonu postu in casa soia. Riposa in paci ò Dumè. PATRIOTTI IN LOTTA.

Via Campagnola · Si n’hè andatu Dume Bianchi. Son engagement a nos côtés a été constant, sa présence nous a beaucoup apporté. Au delà du nationaliste que tout le monde connaît, il aimait sa terre, les hommes et les femmes qui y œuvraient et ce que l’agriculture apportait à sa Corse. Toute notre affection et nos plus sincères condoleances à sa famille avec une pensée toute particulière pour notre ami Paul Bianchi.

Partitu Femu a Corsica · Femu a Corsica hà amparatu, cù tristezza, ch’eddu si n’hè andatu à l’eternu Dumenicu Bianchi. Militanti naziunalistu di prima trinca, da l’ARC à a lotta di liberazioni naziunali, cunsiglieru à l’Assemblea di Corsica da u 1988 à u 1998, merri di u so paesi di Villanova trà u 2001 è u 2011, vici-presidenti di a CAPA incaricatu di u sviluppu durevuli, di l’agricultura è di u spaziu paisanu, Dumè Bianchi hà cunsacratu a so vita à a Corsica è à u so Populu. Patriottu corsu à l’anima, arradicatu à a so terra, hè statu un attori maiò di l’Evenimenti di « Bastelica-Fesch » di ghjinnaghju di u 1980. A Corsica perdi un figliolu di stintu è di valori. À a so famiglia, à i so figlioli Pascale, Paul è Ghjuvan’Dumè, à i so figliulini è à tutti i soii, Femu a Corsica manda i so cunduglianzi afflitti. Ch’eddu riposi in Santa Paci.

Fà Populu Inseme – Assemblea di Corsica · Dumenicu Bianchi si ne hè andatu à l’aldilà. Militante naziunalistu di prima trinca. Da e prime mosse à l’affare di Bastelica Fesch o à e prigiò francese, Dumè s’hà purtatu sempre sempre u cumbattu per fà chì u populu corsu fussi maestru di u so destinu. Hè statu dinù cunsiglieru à l’Assemblea di Corsica è merre di Villanova, u so paese caru. Fà Populu Inseme pienghje cù i soi. À a so famiglia è à i so cari, mandemu e nostre cunduglienze afflitte. Ch’ellu riposi in Pace.

Gilles Simeoni · Si n’hè andatu Dumenicu Bianchi. Da e prim’ore di a lotta sin’à u so ultimu fiatu, a so vita hè stata intricciata à quella di u muvimentu naziunale. Simu à fianc’à i soii. Avvedeci, o Dumè.

Jean-Guy Talamoni · Ch’ellu riposi in santa pace. Cunduglianze à tutti i soi.

Jean-Félix Acquaviva · Si n’hè andatu Dumè Bianchi. . Da u militantisimu di u settanta sin’à oghje, passendu per tutte l’epiche è i mezi di lotta, fù un militante, un rispunsevule, un elettu di prima trinca sempre ind’u filu di a lotta per a ricunniscenza di u populu corsu è di i so diritti. Mi ramentu di e stonde passate cun ellu è pensu à a so famiglia, à a so figliola, à i so figlioli, i so figliulini. Ch’ellu ripos’in Santa pace.

A Manca · DOLU : HÈ SPARITU Dumenicu BIANCHI A Manca prisenta e so parte afflitte à a famiglia di Dumenicu Biancu, figura storica di a lotta pà l’autodeterminazione di u populu corsu chì hè sparitu oghje à l’età di 77 anni. In issi tempi di disimpegnu nant’à u tarrenu in parechji sittori di l’attività militante, ci tocca à ricurdà a forza di a so indiatura tinendu la in mente è fendu la cunnosce à e nove generazione isulane. Ch’ellu riposi in pace. A Manca.

Alain Orsoni · Tant de choses à dire… L’UPC, puis le Front secteur V et bien sûr les structures publiques jusqu’au MPA… Élu maire et conseiller territorial, mais surtout un homme d’honneur au courage exemplaire. Riposu in pace fratellu…

Petru Poggioli · Hè partitu Dumenicu Bianchi, fratellu di tante lotte pà a difesa di u populu corsu é di i sò diriitti in casa soia. Naziunalistu dipoi l’annate 70, incù l’ARC in Marsiglia, poi l’UPC. Militante di a CCN, di u MCA é di a Cuncolta Naziunalista, dà u principiu à a fine di l’annate 80. Respunsevuli di u Fronte à a fine di l’annate 80, poi di u MPA (Canal habituel). Sarà elettu merre di Vilanova, u sò paese. Una lunga malatia l’alluntanara di u miltantismu di tarrenu, mà sarà quantuncqua sempre accant’à u populu corsu é à l’ascoltu di e lotte di u populu corsu. Era un’omu onestu é esemplariu pà u sò ingaghjamente é a sò andatura militante ughjinca. Duglianze cummosse à i sò tre figlioli, à a sò cumpagna é à tutt’i soi.. A Corsica perdi un’altru di e sò defensore i più accaniti é sinceri. Risp..

Aiutu Paisanu · Umaghju à Dumè Bianchi. Stitutore, patriottu corsu, era un militente storicu di a Lotta di Liberazione Naziunale. Un extrait d’une interview en 1990-1991, où Dumè Bianchi revenait sur le contexte de répression de l’Etat français et du Préfet de police Morin, dans les années 1980, contre le Mouvement National et le FLNC.

Paul-Felix Benedetti · Umaghju à Dumè Bianchi, militenti storicu di a lotta naziunali corsa. U so ingaghjamentu era sinceru, era quiddu di un patriottu arradicatu à a so tarra, à u so populu è i so diritti. U so asempiu firmarà pà sempri. Tutti i me parti di dolu à a so famidda è à tutti i soii.

(France 3 Corse) (Alta Frequenza) (Corse Matin

#Corse – Propos de Jean-Pierre Chevènement sur la Corse : la réaction de Dumè Bianchi

#Corse – Dumè Bianchi démissionne de son mandat de maire de Villanova

. . A l'accorta annant'à Google Infurmazione For Latest Updates Follow us on Google News Nos dernière informations sur Google Actus

Produit CORSU E RIBELLU

bandeauribelluteeshirt (1)

Produits à partir de 13e

error: